Autor: Gastronomicus
Un pahar de vin
Un pahar de vin
Hrana este una dintre necesitatile de baza ale omului. De-a lungul evolutiei sale, omul a trecut de la “a se hrani” la “a lua masa”, ca act social, ca ocazie de socializare, de stabilire si intretinere a unor relatii interumane necesare.
Alimentele pe care le consumam au influente determinante asupra sanatatii noastre fizice, dar exista intotdeauna si o componenta psihica, generata de gustul, aspectul sau aroma mancarii.
La acestea se adauga ambianta, compania si…vinul potrivit. Spun “potrivit” pentru ca este foarte important ca acesta sa fie armonizat cu felul de mancare. Cele doua trebuie sa se potenteze reciproc si sa-si scoata in evidenta, una alteia, calitatile.
Trebuie precizat ca vinul este, in cazul nostru, una dintre cele mai vechi bauturi.
Pe aceste meleaguri, vita de vie, Vitis Silvestris, crestea spontan, in padurile de stejar subcarpatice, in urma cu mii de ani. ea fiind baza celebrei vite dacice.
Homer, in Iliada spune ca “razboinicii greci s-au dus in Thracia sa gaseasca vinul”.
Mai tarziu, Ovidiu descrie modul in care geto-dacii practicau viticultura si cum obtineau o bautura concentrata, prin inghetarea vinului, echivalentul de astazi al cognacului.
Cand Traian a cucerit Dacia, a batut o medalie , in onoarea victoriei asupra lui Decebal, care infatisa o femeie asezata pe o stanca, in fata careia stateau doi copii cu struguri si spice in maini.
Exista suficiente dovezi ca vita de vie si vinul au fost cunoscute si apreciate, din vechime.
Receptivitatea simturilor noastre, la calitatile unui soi de vin, depinde de felul in care il asociem cu mancarea.
Exista cinci elemente de baza ale gustului: dulce, sarat, acru, amar si umami( acesta desemneaza capacitatea proteica a hranei).
Gustul dulce si umami au proprietatea de a reduce caracteristicile aromatice ale vinului si de a potenta textura acestuia, accentuand aciditatea, astrigenta, taninul.
Gustul sarat si amar, reduc textura dand o nota de dulce vinului, in schimb accentueaza aroma.
Gustul acru estompeaza caracteristicile vinului.
Pentru alimente la care predomina gustul dulce sau umami, cum sunt preparatele chinezesti, pastele cu rosii, crema de ciuperci, aripioare la gratar sau branzeturi afumate se recomanda vinurile seci, usoare: Riesling, Gewurztraminer, Viognier, Zinfandel, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Sangiovese, Merlot.
Mancarurile mai acide scad perceptia asupra aciditatii vinului, evidentiind caracterul fructuos. De aceea se recomanda vinuri mai aromate, usoare si cu aciditate mai ridicata.
In aceasta categorie intra Pinot Grigio, vinuri spumante, Riesling, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Merlot, Sangiovese.
In cazul mancarurilor amarui( andive, rucola, carne afumata, peste, fructe de mare, prosciutto, branza de capra) se recomanda vinuri intens aromate.
Pentru deserturi sunt potrivite vinurile dulci: Recioto, Madeira, Sherry, Muscat, Riesling.
Asocierea desertului cu vinul dulce, scoate in evidenta aciditatea vinului.
In afara calitatilor sale de aliment, vinul este recunoscut si pentru valoarea sa terapeutica.
Studii de specialitate, au pus in evidenta existenta unui polifenol, resveratrol, in vinul rosu, care intarzie sau impiedica evolutiile negative in cazul unui regim alimentar bogat in calorii si chiar efecte pozitive in cazul hipercolesterolemiei si a cancerului de san.
Foarte convingator este “paradoxul francez”: desi francezii au o dieta foarte bogata in grasimi( unt, branzeturi, carne grasa, fois gras), au cea mai mica incidenta a bolilor de inima, cancerului intestinal, boli reumatice, probleme circulatorii.
In Franta, doar 10% sunt supraponderali, fata de 20% in UK sau 33% in SUA.
Explicatia consta in…consumul sistematic, dar moderat de vin. Se consuma 60l de vin pe cap de locuitor, pe an.
Nu este aceasta, insa singura explicatie, francezii sunt consumatori de ulei de masline, care are, deasemenea calitati terapeutice.
Mergand mai departe, putem vorbi de un stil de viata.
De ce sunt francezii mai sanatosi?
Pentru ca, desi mananca multe grasimi, sunt mari consumatori de legume. Masa incepe cu o salata asezonata, fireste cu ulei de masline si oteturi aromatice.
Portiile lor sunt modeste, punand pręt pe calitate, nu pe cantitate!
Nu consuma sucuri, ci prefera apa.
Francezii nu se infometeaza, mananca usor si putin, dar mai ales, mananca de placere, savureaza mancarea si compania si nu sunt obsedati de ceea ce mananca. Atunci cand cred ca au depasit masura, devin atenti, atat.
O mancare buna, o companie placuta si vinul potrivit pot face mult pentru dumneavoastra!
|
|
|
